Nu ma descurc cu alaptatul – cum sa obtii sprijin pentru alaptare

Alaptare

Ana alaptand

… ai vrea sa alaptezi si ai dificultati – ce inseamna spijin in alaptare. O poveste reala a unei mame si a Doulei care a fost langa ea dupa nastere, in primele zile de alaptare.

Ce minunat e, tocmai ti s-a nascut bebelusul, minunea aceea pe care ai purtat-o noua luni in burtica si pe care ai asteptat cu sufletul la gura sa o cunosti in afara corpului tau. Gata, a venit! Mai usor sau mai dificil, dupa cum i-a fost vrerea, s-a nascut pe lume. Si ai fi zis ca totul e bine de-acum, totul e curgator, usor.

Dar te trezesti deodata, in mijlocul unei nopti cat inca mai sunteti in matenitate, cu sanii durerosi, foarte plini, intariti, cu frisoane si o stare generala asa, ca de viroza. Unde mai pui ca si bebele, chiar daca s-a mai dedat la san in zilele anterioare, dupa nastere, acum parca nu mai poate nici cum sa se ataseze la san. Ai vrea sa intrebi pe cineva ce sa faci, dar pe holuile maternitatii e o liniste deplina, nici o miscare, nici o asistenta nu circula, nici un medic nu iese din barlog sa vada cum va descurcati. Doar cate un scancet de copil strapunge noaptea. Se pare ca si el are niste momente mai dificile.

Si stai asa, gandita, usor panicata din cauza starii tale fizice, asteptand sa vina ziua, sau vreo asistenta, sau vreo izbavire de undeva, o data cu zorile. Dimineata parca lucurile nu mai sunt chiar asa de gri. Dar asistenta banguie la prima ora ca nu are cu ce sa te ajute. Copilul ori prinde ori nu prinde sanul, ea nu are ce sa-i faca. Esti de una singura; tu si norocul ca bebe sa pinda sanul.

Poate azi chiar va da drumul acasa, tie si bebelusului. Si acolo, macar mai e sotul si mama si poate vreo sora care sa iti dea vreun sfat. Nu stii ce va fi, nici nu esti in stare sa gandesti asa departe. Te mai scoate cate o sticluta de lapte praf pe care asistentele ti-o aduc odata la 3 ore, ca sa nu mai planga bebe de foame. Dar cu sanii tai cum ramane, e ok senzatia asta de prea plin, durere, noduli pe care ii simti in amandoi sanii?

Gata, dupa pranz ati plecat acasa. In sfarsit. Constati ca bebele a cam dormit in ultima vreme, te-a mai lasat sa te odihnesti, dar starea ta in continuare nu e ok.

Iti amintesti sau ti se aminteste (daca ai fost pe la vreun curs de Puericultura si Alaptare) ca e important totusi sa nu treaca mai mult de 3 ore intre mesele bebelui, ca ar trebui alaptat / hranit macar la acest interval de timp, minimum, stomacelul lui fiind inca foarte mic, lapticul se proceseaza repede. Cand da semen ca se trezeste incerci iar sa-l pui la san…. Parca parca prinde sanul (desi tu ai ceva dureri de la o ragada aparut pe mamelon in spital si sfarcul pare sa se retraga atunci cand bebe vrea sa prinda). Of, dar adoarme in primele 5 minute si da drumul sanului. Dupa incercari prelungite de peste 30 minute la un san, ai impresia ca nu a scos mai nimic din el, ca simti sanul tot umflat, dureros si plin de noduli. Si bebe iar se tezeste si plange….. Nu mai poti, nu mai stii ce sa faci. Apelezi la “salvarea” sticlutei cu lapte praf. Bebe bea si adoarme pentru 2 ore (intre timp are si o repriza de plans foarte agitat si s rans de burtica, e evident ca nu i-a cazut chiar asa bine alimentul “minune”din prafuri).

Undeva intre oboseala mare, panica si neincredee iti amintesti –  stii pe cineva care se ocupa de proapspetele mamici, le ajuta cu alaptatul si vine acasa, la domiciliu cand ai nevoie. Soseste la tine dupa masa si in prima faza observa ce se intampla cu tine (cum sunt sanii), atunci cand pui bebe la san, suptul copilului, pozitia voastra…

Se trag primele concluzii:

sanii sunt prea umflati si de aici vine dificultatea bebelui sa se ataseze (sa pinda sanul); sanii trebuie detensionati. Asa ca Doula (femeia care a venit sa te ajute cu alaptatul acasa) incepe mai intai sa aplice comprese calde pe sani, apoi sa maseze sanii pe rand deasupra unui lighean cu apa calda, mai ales dinspre axila catre mamelon, si in zonele unde sunt nodulii, in timp ce tu stai aplecata in fata peste lighean. De asemenea sfarcul usor stimulat inainte de pinderea copiluilui si umezirea lui cu laptic stors, il fac mult mai atractiv si usor de prins de catre bebe, zice Doula.

Bebe prinde pe urma, dar adoarme usor; doula sugereaza sa desfasezi copilul, sa il lasi cat mai sumar imbracat, eventual sa il acoperi cu un scutec gros si asa sa il alaptezi. Daca adoarme, sa il detasezi de la san si sa il reasezi cand s-a tezit si da semen ca vrea sa mai manance (deschide gurita, intoarce capul in parti cautand sanul, duce mana la gurita).

Chiar si dupa masaj si suptul bebelui, sanul pare in continuare plin; Doula propune sa mulgeti lapticul ramas in san, astfel se goleste si se stimuleaza lactatia. Mulge initial cu mana, lapticul tasneste viguros, apoi foloseste o pompa manuala ca sa scoateti si sa depozitati cantitatea de lapte exprimat. Se aduna in jur de 15-20 ml. Wow, am lapte te gandesti cu uimire si izbucnesti in lacrimi involuntar. Ce bine ca e acolo femeia asta, ce bine ca a venit. Oare de ce nu e cineva asa ca ea si in spital, sa nu te fi lasat sa ajungi in starea asta dupa 3 zile de la nastere?

Ziua a 4 se incheie in ritmul asta, cu ritualul de masat, muls usor, alaptat si muls din nou; noaptea trece cu treziri la 11 PM, 1AM si 5 AM, apoi la 8 AM alaptarea de dimineata. Doula a ramas cu voi toata noaptea. Doarme in camera alaturata si apare la pimele scancete ale bebelui, ca sa te ajute. Te invata sa faci o inegistare a meselor bebelui, peioadelor de somn si veghe, a scaunelor bebelui; in felul asta poti avea o imagine clara asupra ritmului in care bebe se hraneste, de peferat de 8-12 ori / 24 de ore.

Ziua 5 dupa nastere, nodulii par totusi sa nu cedeze, cu tot masajul si alaptarea frecventa. Doula se consulta cu cateva persoane de sprijin (alte femei intelepte care spijina alaptarea si au ajutat multe alte mamici sa o scoata la capat) si sugereaza o procedura BOWEN atat la mama cat si la bebe. Asta e o tehnica terapeutica non invaziva care ajuta eliberarea canalelor blocate, stimuleaza lactatia si reduce disconfortul in sani. La bebe procedura se adreseaza colicilor, disconfortului abdominal si genereaza o stare de bine. Terapeuta soseste in jurul panzului si efectueaza procedura. Da roade imediat, bebe doarme mult mai linistit, lapticul curge fluent din sani atunci cand e exprimat manual (muls) sau cu pompa. Un dus cald, cu apa lasata sa curga pe sani si masatul sanilor sub apa, apoi un somn odihnitor te ajuta si pe tine.

Se mentine totusi o dificultate, bebe pare sa nu aiba forta suficienta sa traga din san. Deocamdata, doula sugereaza: pus la san bebe, daca nu scoate suficient, muls sanul complet si transferat lapticul catre bebe cu o lingurita, sau canita sau tetina si biberon. Se incearca toate variantele. Bebe se ineaca usor cu canita si inghite prea mult aer, asa ca se ramane deocamdata la biberon pentru a-i administra bebelui lapticul de mama muls. La fiecare masa, iese din san tot mai mult lapte. Deja suntem la 30-35 ml mulsi la fiecarre masa. URAAAA, laptic este. Ce-i drept, tu, mamica, esti coplesita si destul de sfarsita de ritmul asta de alaptat, muls, apoi admnistrat lapticul. E mult, obositor, drept pentu care te zguduie plansul in timp ce te plimbi prin dormitor pompand din sani.

Deci e nevoie de o mobilizare sa combini cumva momentele astea, suptul, mulsul, administraea lapticului. Asa vine ideea, de la doula (Doamne, ce noroc, cu femeia asta nemaipomentita… nici nu stiai ca exista asa ceva pana in urma cu cateva saptamani / zile) cu un sistem (ciudat) de suplimentare a alaptarii; zice ca aveti nevoie de un tub foate subtire (gasit prin spitale doar) care sa ii fie introdus in gurita bebelui atunci cand e la san si prin el, in timp ce bebe suge din san, sa ii vina si laptic muls anterior si depozitat intr-o sticluta. WOW, ce inventie, iti arata niste imagini cu dispozitivul si un film cum functioneaza. Chiar merge; bebele din film pare ca se tezeste atunci cand porneste laptele din sticluta si treaz, continua sa traga din san. Trebuie neaparat incercat. Asa ca te mobilizezi sa gasesti tubul miraculos. Intre timp ai decis sa gasesti o pompa electrica de muls ca sa nu mai ia atat de mult timp sa scoti lapticul din sani cand e nevoie de asta.

Catinca fetita nascuta in apaZiua 6. Se pare ca ai acum tot arsenalul, multe optiuni, bebe pare tot mai puternic si interesat. Sanii tai sunt mult mai bine, nodulii au cedat fata de ziua 4, continui cu masat, alaptat, muls, stat cu bebe in pat piele pe piele cand ai vreme (asta e de preferat sa faci zilele astea, sa stai cu el in pat in timpul alatarilor si intre, contact piele pe piele si sa va odihniti amandoi cat mai mult). Ai un tonus mai bun. Parca nu te mai bufneste plansul atat de usor si de des. Parca se intrevede o luminita inaintea voastra. Sigur ca ritmul e solicitant, dar asta e viata cu un bebe nou nascut…  mergeti inainte si va bucurati unul de altul, de tati, de buni care e tot timpul cu voi si va ajuta cu schimbatul scutecelor, imbaiatul, spalarea hainelor si facutul mancarii gustoase.

Va bucurati de noua voastra viata, de bunatatea si calmul si sustinerea unei femei intelepte – DOULA dupa nastere – care a venit cu informatiile necesare si cu actiunile potrivite atunci cand ati avut nevoie si ati solicitat-o. Acum zice ca e vrremea sa se intoaca la casa ei… iar ti se umezesc ochii… pleaca…. Oare o sa te descurci, te intebi…. fara ea….?

Sunteti pe drumul cel bun, totul este bine, sunteti in suguranta tu si bebe, iti sopteste in ureche Doula, la usa. Si o poti solicita din nou oricand ai nevoie. Vine daca o chemi. Te linistesti. Inchizi usa si te intorci la minunea din leagan. Care merita orice efort si chinuiala acum. Care aduce atata fericire in tine, in voi, ca nu incape nici in o mie de cuvinte.

Sa va inspire si pe voi povestea noastra. Informati-va, cereti ajutorul, nu abandonati alaptarea. Sunt optiuni, sunt solutii, sunt persoane specializate care sa va ajute. Puteti!

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *