Suferim sau nu la nastere? Aceasta e intrebarea!

Suferim sau nu la nastere? Aceasta e intrebarea!

Mereu aud – in cursurile prenatale pe care le sustin sau de la mame alaturi de care merg la nastere ca doula – despre teama de durerile de nastere; alt topic frecvent este despre cat si cum “s-au chinuit” la nastere unele mamici. Infrisosator, nu? mai ales daca esti o gravida “incepatoare”, in cautare de informatii si auzi astfel de povesti. Pana la urma, ce razbate din vorbele lor este o frica puternica de suferinta, chiar de trauma, de acele sentimente pe care nu le mai pot controla si stapani, care le cuprind cumva din afara si le coplesesc, fara ca ele sa poata face ceva sa schimbe circumstantele. Nici nu e de mirare ca uneori femeile aleg in astfel de momente o nastere prin operatie cezariana, incercand sa evite astfel acele stari cumplite de suferinta asociate cu nasterea. Preocuparea pentru durerile resimtite este a doua pe lista, in circumstantele nasterii, prima fiind cea pentru sanatatea/ starea de bine a copilui si a mamei la nastere.

Vreau sa aduc o lamurire pentru viitoarele mame asupra acestor aspecte legate de durere si suferinta la nastere. Si sa aduc macar un sambure de speranta si incredere ca lucrurile nu ne scapa chiar asa din maini si ca putem avea un “control” asupra a ceea ce experimentam in travaliu si la nastere, transformand evenimentul intr-unul memorabil, pozitiv, chiar daca vom simti durerea.

Ma bazez pe cateva precizari facute de Penny Simkin si ma voi referi si la cateva “instrumente” pe care mama le poate folosi la nastere vis-a-vis de problematica durerii si a suferintei. In primul rand, ideea ca durerea la nastere este normala, sanatoasa (adica nu indica o boala sau ceva anormal legat de fat sau de gravida). 

Acronimul PAIN in limba engleza (cu referire la durerea de la nastere) e adesea explicat astfel:

P – purposeful (stim ca este un scop pentru care resimtim acea durere; trecere copilului prin canalul de nastere, dilatarea colului etc)

A – anticipated (stim ca va urma o durere, in timpul contractiilor din travaliu, o anticipam)

I – intermitent (nu e continua, intre contractii nu resimtim durere, vine si trece)

N – normal (e natural, fiziologic ceea ce simtim)

A doua observatie esentiala: Durerea poate aparea independent de suferinta, la fel cum putem suferi fara a avea o durere fizica. Dorinta si preocuparea de a nu simti durerea la nastere ii face pe cei implicati mame / medici, moase sa apeleze la analgezie si anestezie ca sa ofere o experienta buna de nastere, lipsita de durere. Dar adesea, incercarile esueaza, mamele care recurg la analgezie experimentand totusi adesea nu numai durerea, ci si chiar suferinta.

Definitiile de dictionar prezinta cei doi termeni adesea ca find sinonimi, de unde putem usor intelege teama femeilor de a naste. Dar in ceea ce priveste nasterea, e esential sa facem diferenta dintrei ei, iar literatura de specialitate diferenteaza astfel: dupa Lowe NK, durerea de nastere este “o experienta neplacuta, senzoriala sau emotionala, asociata cu reale daune posibile la nivel de tesuturi, sau descrisa ca atare”, unde accetul cade pe originea fizica a durerii.

Lowe precizeaza de asemenea ca a suferi poate fi diferit de a avea dureri, descriind suferinta ca “reactii emotionale negative care pot include oricare din urmatoarele: amenintari resimtite la nivel fizic sau emotional; sentiment de neputinta si lipsa controlului, stres, incapacitate de a face fata situatiei stresante, teama de moarte pentru mama si fat”.  

Exemple de situatii in care am experimentat dureri fizice oricare dintre noi, fara sa simtim vreo dauna fizica sau o amenintare iminenta asupra vietii noastre, avem cu totii. Efortul unui alergator la maraton, convalescenta unui om care se recupereaza dupa o interventie chirurgicala programata, lucrarile stomatologice si travaliul sunt dureroase, dar acei oameni nu sufera in momentele respective, datorita unor “motivatii intrinseci” care ii sustin in demersurile lor: cunostinte, atentia si sustinerea altora, empatia, grija pentru altii, obiectivele stabilite, reasigurarea, sentimente de siguranta si incredere si alti factori pozitivi, ii impiedica sa simta ca sufera in tot ceea ce se intampla. Toata durerea de acolo nu inseamna deloc suferinta.

Doar un pas mai departe, de la suferinta resimtita se poate usor ajunge la situatii traumatizante. Trauma include sa experimentezi sau doar sa fii martor la o situatie unde este vorba de o moarte sau afectare reala sau doar perceputa ca atare, o amenintare a integratitaii fizice a sinelui sau a altora. Raspunsul persoanei resprctive poate include teama, neajutorare sau oroare/ terifiere. Nici suferinta si nici trauma nu includ neaparat daune fizice, desi de multe ori se intampla sa le contina.

Perceptia proprie a fiecarei persoane este cea care defineste o situatia ca fiind traumatica sau nu. Trauma asociata nasterii este in “ochii” celei care a trait-o, chiar daca ceilalti implicati nu o considera astfel.

Penny Simkin vorbeste despre cateva simptome pe care le putem urmari pentru a identifica o nastere traumatica si eventuale suferinte care conduc la tulburari de stres post traumatic (daca se intalnesc cel putin 3 dintre ele, se vorbeste deja de TSPT)

  • cosmaruri
  • flashuri
  • teama de revenire
  • evitarea oamenilor si a locurilor implicate in eveniment
  • evitarea circumstantelor care au dus la eveniment
  • amnezie
  • amortire emotionala
  • atacuri de panica 
  • stres emotional

“Aceste stari pot fi prevenite mai ales prin a oferi femeilor in travaliu o asemenea ingrijire care sa le intareasca perceptia de control (se simt in control cu ceea ce se intampla) si de suport (se simt sustinute, intelese, ingrijite, ca oameni, nu ca paciente)”

Penny Simkin ofera ca instrumente de lucru pentru gravide si educatorii prenatali care le pregatesc si doulele care le insotesc la nastere urmatoarele:

Inainte de nastere

  • gravidele sa urmeze cursuri de pregatire prenatala pentru nastere, tehnici de ingrijire a gravidei in travaliu si metode de a face fata durerii in travaliu si la nastere
  • configurarea unui plan de nastere a gravidei care sa contina optiunile ei pentru felul in care doreste ca experienta ei de nastere sa se desfasoare. Planul de nastere indica si o buna cooperare intre gravida si echipa medicala care o va ingriji la nastere, aratand atentia si grija personalizata pentru fiecare mama / bebe in parte.
  • cautarea unei doula

In timpul nasterii

  • angajarea unei Doula pentru a fi cu gravida tot timpul in travaliu
  • un cuvant cod pentru a preveni suferinta femeii (mai ales atunci cand gravida are intentia de nu utiliza analgezie la nastere, dar ajunge intr-un punct in care simte ca nu mai poate face fata durerii). Cuvantul cod pe care gravida si Doula l-au stabilit, o ajuta pe cea din urma sa acorde toata ingrjirea specifica si sa solicite chiar interventiile medicamentoase de la echipa medicala pentru a ajuta mama sa continue cu travaliul fara sa sufere.
  • scala intensitatii durerii

 

 

penny_simkin_pain_intensity_scale1

 

Cand notam intensitatea dureii percepute de gravida urmarim, evident, ca femeia sa nu sufere. Totusi, nu notam suferinta resimtita, deoarece cele doua sunt diferite si, mai mult, depinde foarte mult de capacitatea fiecarea gravide de a face fata durerii pe care o resimte. Asa ca mai jos gasiti cealalta scala, a gestionarii durerii sau cum poata gravida face fata durerii 

  • scala gestionarii durerii

penny_simkin_pain_coping_scale

 

Cand femeia, desi resimte o durere intensa (nota 7-9 pe scala intensitatii durerii), e capabila sa ii faca fata (reuseste sa mentina cei 3R de aur, adica sa se Relxeze eficient, daca nu in contractie, cel putin intre contractii, sa aiba un Ritm – de respiratie, de miscari, de vocalizari- si un Ritual al contractiilor – face cam acelasi lucru in timpul fiecarei contractii, asta asigurandu-i un coping bun in travaliu), atunci pe scala de gestionare a durerii probabil se afla la 6-5, ceea se inseamna ca se descurca bine, nu sufera si va ajunge la capat fara a avea nevoie de interventii medicamentoase pentru a-i asigura confortul.

Mare atentie, chiar in cazul in care gravida in travaliu are o anestezie epidurala, ea tot are nevoie de suport emotional si fizic (oferit de doula / partener, echipa medicala dupa caz), ca sa faca fata travaliului, sa se simta implicata activ in nastere, sa se descurce cu efectele adverse ale anesteziei (greata, incapacitate de miscare, senzatie de amorteala si inactivitate), lungirea travaliului etc

  • interceptarea de catre doula a oricaror indicii asociate cu nasteri traumatice ca de ex: panica, lipsa controlului, sentiment de infrangere si de cedare mentale, coplesire si oferirea suportului optim in acel caz

Dupa nastere

  • identificarea sentimentul de multumire fata de derularea nasterii sau lipsa acestuia
  • ghid anticipativ: recunoasterea stradaniilor proprii ale femeii la nastere, anticiparea unor sentimente care ar putea sa o copleseasca in perioada urmatoare, oferirea unor solutii despre ce ar putea face lauza: sa apeleze la un specialist (educator prenatal, consiler, psiholog, doula cu care sa discute despre ceea ce simte pentru a depasi starea.

 

Va doresc sa aveti intelepciunea si putetrea sa acceptati acestea pentru a avea o nastere nu lipsita de durere, dar fara suferinta si traume, implinitoare si datatoare de putere pentru voi si bebelusii vostri.

 

Sursa informatiei: http://www.scienceandsensibility.org, articol de Penny Simkin,

Pain, Suffering and Trauma in Labor and Childbirth

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *